TEDxParc du Cinquantenaire ED —
TEDx în limba română la Bruxelles

Spiritualitate & educație

Progresul ne-a obișnuit să privim înainte. Suntem obișnuiți să construim, să ne adaptăm, să redefinim repere și să găsim răspunsuri pentru realități care se schimbă într-un ritm tot mai greu de anticipat. Mai puțin discutată rămâne însă o altă responsabilitate, aceea de a înțelege ce merită păstrat și ce trebuie recuperat din ceea ce schimbarea lasă în urmă. Aceasta este perspectiva din care Părintele Constantin Necula abordează, la TEDxParc du Cinquantenaire ED, tema „Nevoia omului de redescoperire”. Preot ortodox, profesor universitar și autor, Constantin Necula este cunoscut pentru activitatea sa teologică, academică și publică, precum și pentru preocuparea constantă pentru educație, familie și viața comunității. Discursul său aduce în actualitate teme care țin de identitate, valori și apartenență, analizând felul în care acestea își păstrează relevanța într-o societate aflată în transformare. Redescoperirea despre care vorbește nu presupune o revenire la o versiune idealizată a trecutului. Ea privește capacitatea de a recunoaște ceea ce continuă să aibă valoare și de a integra aceste repere într-un prezent care ne cere permanent să ne repoziționăm. Rădăcinile, memoria, valorile și sentimentul apartenenței nu sunt incompatibile cu schimbarea. Dimpotrivă, pot oferi continuitatea de care avem nevoie pentru ca schimbarea să nu devină pierdere de identitate. Tema capătă o miză aparte într-un moment în care familiarul este redefinit, iar ceea ce numeam „normal” se află într-un proces continuu de reașezare. Putem reinventa fără să anulăm ceea ce a existat înainte? Putem construi fără să pierdem capacitatea de a restaura? Și cât din ceea ce suntem trebuie să rămână recognoscibil în ceea ce devenim? „Nevoia omului de redescoperire” propune, astfel, o reflecție asupra raportului dintre schimbare și continuitate, dintre ceea ce construim și ceea ce alegem să păstrăm. La o răscruce de drumuri, provocarea nu rămâne doar aceea de a decide încotro mergem, ci și de a putea recunoaște, în direcția aleasă, ceea ce suntem.

Antreprenoriat & generații viitoare

David Timiș și-a construit parcursul profesional la intersecția dintre tehnologie, dezvoltarea competențelor și politici publice, lucrând în contexte în care transformarea digitală nu este doar anticipată, ci produce deja schimbări în organizații, pe piața muncii și în societate. În prezent, este Global Communications & Public Affairs Manager la Generation, organizație internațională non-profit dedicată dezvoltării competențelor și accesului la oportunități profesionale. În acest rol, coordonează la nivel global activitatea de storytelling a organizației și demersurile de advocacy la nivelul Uniunii Europene, fiind implicat în conversații despre educație, competențe și viitorul muncii. Inteligența artificială ocupă un loc important în activitatea sa, atât prin prisma oportunităților pe care le creează, cât și a întrebărilor pe care le ridică pentru oameni și organizații. Experiența sa include proiecte de strategie și formare în domeniul AI, precum și inițiative aflate la intersecția dintre adoptarea noilor tehnologii și dezvoltarea competențelor necesare într-o economie aflată în transformare. Anterior, David a coordonat inițiative de EU Civics Outreach la Google în contextul alegerilor europene din 2019 și 2024 și a reprezentat România în calitate de Delegat de Tineret la Organizația Națiunilor Unite. Parcursul său include experiențe în sectorul privat, public și non-profit, în organizații precum L’Oréal, Mars Inc., Burson, Chatham House și Consiliul Europei. Este, de asemenea, implicat în Global Shapers Community, o inițiativă a World Economic Forum, unde ocupă roluri în proiecte și comunități internaționale dedicate provocărilor economice și sociale ale noilor generații. Această diversitate de experiențe îi oferă o perspectivă care pune în relație evoluția tehnologiei cu efectele sale concrete asupra educației, muncii și societății. Pe scena TEDxParc du Cinquantenaire ED, David Timiș aduce în prim-plan o întrebare care devine tot mai relevantă pe măsură ce inteligența artificială intră în tot mai multe zone ale vieții profesionale și personale: ce ne face umani într-o eră a inteligenței artificiale? Intervenția sa mută astfel conversația dincolo de ceea ce tehnologia poate face, către rolul pe care oamenii îl vor avea într-un viitor construit împreună cu ea.

Leadership, valori & formare umană

La 14 mai 1981, Dumitru-Dorin Prunariu devenea primul și, până astăzi, singurul român care a ajuns în spațiul cosmic. La bordul navei Soyuz 40, a petrecut 7 zile, 20 de ore și 42 de minute în spațiu, participând la o misiune în cadrul căreia au fost realizate experimente științifice în condiții de imponderabilitate. Inginer aeronautic de formație, Dumitru-Dorin Prunariu și-a continuat activitatea mult dincolo de momentul care l-a înscris în istoria explorării spațiale românești. Parcursul său profesional a reunit aviația, cercetarea și politica spațială, precum și reprezentarea României în structuri naționale și internaționale dedicate utilizării și explorării spațiului cosmic. A condus Aviația Civilă Română și Agenția Spațială Română, a reprezentat România în calitate de ambasador în Federația Rusă și a ocupat funcții de conducere în organisme internaționale din domeniul spațial. A fost lider în organizații internaționale de prestigiu precum United Nations Committee on the Peaceful Uses of Outer Space, Association of Space Explorers și European Space Agency. De-a lungul deceniilor, experiența sa a evoluat de la participarea directă la o misiune cosmică la implicarea în discuțiile internaționale despre cooperare, explorare și responsabilitatea cu care omenirea își extinde prezența dincolo de Pământ. Este o perspectivă rară, construită atât din experiența celui care a privit planeta din afara ei, cât și din activitatea desfășurată ulterior în instituțiile în care se discută viitorul spațiului cosmic. Pe scena TEDxParc du Cinquantenaire ED, Dumitru-Dorin Prunariu aduce această perspectivă într-o conversație despre Pământ ca moștenire comună și despre responsabilitatea care însoțește progresul uman. La mai bine de patru decenii de la zborul său în spațiu, perspectiva asupra viitorului începe, poate paradoxal, cu o privire către locul din care a pornit totul: Pământul.